Obștea Moșnenilor
Nămăești
Istoric
 
 

 

Ca şi la celelalte obşti muscelene, istoria Obştei Moşnenilor din Nămăeşti (O.M.N.) se pierde în negura vremurilor. Se pare că începuturile ei vin din sec. al XIII-lea,  de la o Danie Domnească a lui Negru Vodă. Circa trei –patru secole au rămas nealterate regulile de funcţionare a  obştilor, inclusiv a celor muscelene.


Apariţia feudalismului în Ţările Române marchează debutul destrămării obştilor săteşti; astfel, din rândul lor se desprinde, prin îmbogăţire, o clasă de stăpâni ce acaparează satele, adică rentele în natură şi în muncă de la ţărani. Această acaparare datează dinainte de formarea statelor feudale româneşti şi de pătrunderea feudalilor maghiari în Transilvania.


Începând cu secolul al XVII-lea în Ţările Române, s-au accentuat relaţiilor economice de marfă-bani pentru produsele domeniilor. Relaţiile de schimb au adus după ele diferenţieri de avere în interiorul obştilor, precum şi acapararea masivă a satelor moşneneşti de către boieri şi mânăstiri. Acest fenomen a amorsat procesul de destrămare inclusiv a obştelor muscelene, situaţie cu care s-a confruntat şi O.M.N.


„În special moşnenii câmpulungeni au mers din ce în ce mai rău, mai ales de când s-au infiltrat printre ei străini veniţi de peste Dunăre, în timpul regimului fanariot, de când nu s-a mai ţinut socoteală de prescripţiile hrisoavelor domneşti, care opreau în mod absolut înstrăinarea avutului obştesc de către persoane străine de obşte, fie aceştia români sau străini, dregători sau particulari, clerici sau mireni”.


Mai târziu, în sec. al XVIII-lea se instituţionalizează conducerea obştei, prin existenţa unui sfat al obştei ales de toţi moşnenii. Până în anul 1851, obştea are un caracter închis, administrându-se insuşirea părţilor numite ”dram”, numai între moşneni. Începând cu acest an se admite înstrăinarea „dramurilor”în afara obştei, la persoane străine, dar cu condiţia de a nu ieşi din indiviziune. Veniturile se împărţeau pe „dramuri” (drepturi) în funcţie de numărul lor.


O imagine foarte clară asupra  averei obştei o oferă „Tabloul de numărul dramurilor de pădure şi păşune, ce au moşnenii în fiecare munte şi islaz din proprietăţile obştei Nămăeşti”, rezultat în urma analizei din 24 mai 1910 şi autentificat la 30 martie 1911. În documentul respectiv drepturile moşnenilor erau dovedite prin acte de moştenire sau de cumpărare,  care mergeau pînă la anul 1819. Unii moşneni şi-au susţinut aceste drepturi pe bază unor măsurători recunoscute, cum a fost de exemplu „hotărnicia din anul 1854”, făcută de inginerul Toma Rădulescu.


Tot în acest document, în am descoperit, pe lângă rudele mele directe-Gheorghe Ţuţuianu (străbunicul) şi Bucur Ţuţuianu (fratele străbunicului)- alţi Ţuţuieni ca de exemplu: Ion Gh.Ţuţuianu, Maria M. Ţuţuianu, Iosif B. Ţuţuianu, Niţă Ţuţuianu, căpitan  Ioan Ţuţuianu.


Demne de subliniat au fost grija permanentă şi reacţiile prompte ale Obştei faţă de încercările unor moşneni de a face „închisori” (delimitări îngrădite) în interiorul izlazului comunal sau de a tăia copaci din pădurea comunală, fără aprobare. Verdictul în primul caz a implicat desfinţarea imediată a „închisorilor”[12] iar în cel de al doilea, atenţionarea făptaşilor până la trimiterea lor în judecată.


În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, O.M.N a contribuit, în afară de diferite sume de bani, cu o  cantitatea de aproximativ 1500-2000 m3 material lemnos de diferite esenţe (molid şi fag) pentru nevoile armatei române, iar moşnenii mai nevoiaşi aveau unele facilităţi în cadrul Obştei. Totodata Obştea aproviziona cu o anumita cantitate de lemn de foc şcolile din cadrul comunei Nămăeşti.
În baza Constituţiei din 11 iunie 1948, statul comunist a confiscat, terenurile pe care le deţinea O.M.N, ignorând Dania lui Negru Vodă. Aici trebuie făcută precizarea că pădurile obştei fiind exploatate raţional, au fost predate „statului” în stare bună, spre deosebire de situaţia restituţiei ce avea să se întâmple în 2003.


Pe data de 4 noiembrie 1997 a apărut Legea nr. 169, care  a modificat şi completat Legea fondului funciar nr. 18/1991, unde prin modificarea articolului 41, s-a dat posibilitatea ca persoanele fizice, sau moştenitorii acestora, să ceară reconstituirea dreptului de proprietate de la diferenţa de 1ha de pădure până la 30 ha de pădure şi de la diferenţa de 10 ha teren agricol până la 50 ha.
Imediat dupa publicarea legii respective în Monitorul Oficial al României, la 21 decembrie 1997, s-a  constituit primul „Comitet de Iniţiativă”- format din Gheorghe Herişanu, Gabriel Ţuluca, Ion Pitulan, Ion Boncoi, Gheorghe Popa, Ion Coleş, Constantin Ionescu- care a fost mandatat să facă demersurile necesare pentru reînfiinţarea Obştei.
Pe 20 ianuarie 1998, în prezenţa a 35 de moşneni titulari şi moştenitori ai acestora, a fost legalizat la Notariat primul statut. Printr-o sentinţă civilă din 5 martie 1998, a Tribunalului Argeş, a fost recunoscută personalitatea juridică a Obştei Moşnenilor Nămăeşti, prima din ţară care a obţinut personalitate juridică, până la apariţia Legii nr.1/2000. „După noi, s-a sistat acordarea personalităţii juridice” avea să  precizeze Gheorghe Herişanu (cel ce a devenit preşedintele C.A. al O.M.N.), cu ocazia  inaugurării noului sediu al Obştei, în ziua de 29 ianuarie 2012.      


Printr-o sentinţă civilă din 11 aprilie 2000, Obştei i s-a admis cererea de acordare a unei noi personalităţi juridice în baza legii nou apărute. „Tot în această perioadă, o comisie formată din moşneni titulari şi moştenitori a mers la Muzeul Municipal Câmpulung, unde există Cartea Mare a Obştei Moşnenilor Nămăeşti, carte fundamentală necesară identificării moşnenilor din Obşte din anii 1921-1948.”, a completat Gheorghe Herişanu.  Conform actelor din arhivă a rezultat o proprietate a obştei în suprafaţă de 2470 ha, din care 1954 ha. pădure  şi 516 ha. păşune,   aparţinând la 214 moşneni, cu 7920 drepturi/„dramuri” totale ( „dramul” este un drept moştenit pentru o suprafaţă de teren  în pădure sau pe  păşune, într-o anumită zonă; nu are echivalent în unităţi de suprafaţă, fiind o mărime adimensională).     


Prin Hotărârile nr. 324/13.12.2001 şi nr.24/18.04.2006 emise de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, Obştea Moşnenilor Nămăeşti a fost validată cu o suprafaţă de 2423,46 ha din care:1954 ha padure şi 469,46 ha teren cu destinaţie agricolă, rămânând un deficit de 46,54  ha la categoria păşune.
În anul 2002, reprezentanţii structurilor similare din Aninoasa, Câmpulung, Rucăr, Nămăeşti au înfiinţat Asociaţia Obştilor de Moşneni Musceleni şi Ocolul Silvic Privat Rucăr-Păpuşa, cu care O.M.N. are contract de prestări servicii, pentru administrarea fondului forestier.


Un alt eveniment memorabil s-a produs la 24 mai 2005, odată cu înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului, a Societăţii Moşneanul Nămăeşti SRL, care are ca unic asociat Obştea Moşnenilor Nămăeşti. Societatea respectivă se ocupă cu tăierea şi rindeluirea lemnului.

 

   
© 2014 - Obștea Moșnenilor Nămăești